Aflate într-o lipsă cronică de subiecte care să capteze atenția unui public avid de scandal, emisiunile noastre ne-au adus undeva în subsolul demnității umane. Eterni căutători ai comorilor ascunse, reporterii au pornit de la un videoclip care a apărut pe internet având lipită eticheta cu "amuzant", dar experiența le-a deschis ochii și imediat i-au simțit potențialul și au inițiat procesul de scotocire a gunoiului din tomberon cu bățul. Apariția patului de spital în videoclip a sporit interesul unui popor implicat deja într-o înverșunare cronică împotriva sistemului medical.
             Reporterii noștri au adoptat în această situație atitudinea unor copii care nu pot vedea dincolo de obiectul care le-a stârnit curiozitatea: au trecut peste toate sentimentele de neputință, milă, empatie degajate de boala unei femei și de consecințele acestei boli asupra apropiaților și s-au bălăcit în mocirla formată din detritusuri, trăgându-i după ei pe spectatorii atrași de senzațional.
             Filmulețul a devenit cunoscut datorită aspectului său amuzant. Cu siguranță, chiar și cei mai empatici dintre noi au schițat un zâmbet urmărind trilul necontenit al bolnavei. Lucrurile au căpătat însă noi dimensiuni în urma apariției lui și a celor implicați în mod direct pe micile ecrane. Lipindu-și bine pe fețele lor care au văzut de toate măștile de salvatori, reporterii au purces în disecarea subiectului până la oasele lui pline de măduvă murdară. Care mai de care mai milos, ei au sărit să ofere ajutoare ipocrite unor oameni modești și naivi, aflați în imposibilitatea rezolvării situației. Faptul că boala bătrânei s-a manifestat prin cântec a oferit o tentă tragi-comică acestei situații pur medicale, lucru care a atras atenția poporului nostru curios și lucrurile s-au desfășurat conform așteptărilor: ca atunci când pe stradă se întâmplă un eveniment senzațional care necesită Ambulanța, în jurul subiectului s-a strâns o mulțime de oameni, din care 2-3 dispuși să dea o mână de ajutor, și restul-adică majoritatea, numai cu scopul imortalizării momentelor inedite, a bârfelor de pe lângă subiect sau a denigrării mașinii de salvare care nu ajunge suficient de repede la destinație. Întotdeauna asta reprezintă o ocazie potrivită de trecere în revistă a incompetenței celorlalți.
              Iată cum acest subiect a ajuns pe micul ecran într-o emisiune de scandal în care o ziaristă, o doamnă cu abilități paranormale ( aterizată probabil de pe o planetă vecină cu Terra), o altă vedetă, un chirurg-nutriționist wannabe, moderatorul și chiar un telespectator, au pornit în elucidarea misterului desprins parcă din Dosarele X. Emisiunea ar fi trebuit să aibă o mică bulină roșie undeva în dreapta-jos, căci dacă un copil nesupravegheat a apucat să o vizioneze, cu siguranță a căpătat o teamă ca nu cumva să ajungă vreodată să nu se mai poată opri din cântat. Doamna ființă cu abilități paranormale ( sau paranormală ea cu totul), a emis din adâncul creierului o ipoteză în care cei doi amărâți, bolnava și soțul ei, au ajuns în această cumplită situație din cauza deficitului de rugăciuni, iar dacă acționau la timp, prin chemarea preotului, bolnava s-ar fi oprit din cântat după numai o zi! Din nefericire cei doi sunt penticostali și nu au putut apela la această soluție salvatoare. Moderatorul emisiunii s-a orientat către aspectul etic al problemei, dezvoltând ideea că doamna ar fi fost bătută în spital ( probabil în încercarea de a-i provoca o stare de șoc care să o oprească din fredonat, la fel ca cei care sunt cuprinși de sughiț și trebuie să fie speriați pentru remisia simptomului!) Chirurgul a încercat zadarnic să-i convingă pe ceilalți că serenada femeii nu a avut nicio legătură cu introducerea sondei urinare, iar ziarista nu a avut să ne spună decât că vine de la un salon de înfrumusețare. Așteptăm cu interes să  ofere soluții, căci ea este ultima lor speranță!
              Singurul suferind în toată situația asta e soțul bolnavei, și numai el. El a fost încărcat cu speranțe care i-au fost îndesate pe gât de reporterii și de vedetele care și-au oferit păreri neavizate, și care deghizați în salvatori și-au făcut publicitate pe spatele amărâtului. Aș vrea să-i trimit telepatic un mesaj, în care să-i spun că nu el e cel care trebuie să le mulțumească lor, ci invers!

                Pentru că noi, românii, suntem maeștri în arta imitației, am adus de peste hotare, pe lângă nenumăratele lucruri artificiale, și acele show-uri de genul " Românii au talent", "Megastar", "X Factor" etc.
                Primul care a reușit să intre în grațiile poporului  a fost "Megastar". Încă naivi și lipsiți de experiență, producătorii au dorit ca show-ul să arunce în lumina reflectoarelor talente nebănuite, ascunse în cele mai întunecate colțuri ale țării, între cocenii de porumb sau în spatele unor maldăre de cărți. Astfel, din oameni care afișau un aspect absolut comun și neimpresionant ieșeau sunete aflate într-un evident contrast cu această primă impresie. Ei au fost revelațiile acestui gen de spectacol, care au reușit să provoace o piloerecție sinceră și neinfluențată de vreme în majoritatea persoanelor impresionabile, dar și într-o mare parte din categoria care credea că le-a vazut pe toate.
               Situația ajunge la cealaltă extremă când raportul aspect-talent este inversat și când micul ecran e violat de către un personaj extravagant desprins parcă din filmele SF, care ne surprinde ulterior printr-o imensă lipsă de talent și printr-o impresionantă absență a simțului ridicolului. Pentru că noi ne-am făcut o inofensiva pasiune de a râde pe seama celorlalți și pentru că orice talent adevărat provoacă un mic sentiment de invidie (a se observa expresia Deliei când apare o tânără talentată în fața ei, sau a lui Bitman când se confruntă cu un băiat arătos) această a doua categorie de megastari talentați ne-a atras cu o forță mai mare în fața televizoarelor. Sunt multe gânduri care se nasc și se scurt-circuitează în encefal când avem sub observație un astfel de anti-talent: ce motiv ar avea omul ăsta să vina aici când e evident că nu se pricepe? cum de continuă să cânte când toată sala râde? cum a putut să creadă că e intr'adevar talentat? oare emoțiile sunt de vină pentru traiectoria greșită pe care a apucat-o talentul său?
              Cel mai umilitor lucru pentru un candidat e să ajungă în posesia nu a unuia, nu a doi, ci a trei de "nu"! Dacă ai reușit să îi iei pe toți trei, negreșit vei apărea în acea rubrică a momentelor comico-penibilo-ridicole. Pentru că aproape toți cei care ajung în fața juriului au în minte și această eventualitate, ei își contruiesc de acasă metode de a trece neșifonați și cât mai rapid peste umilință. Astfel, există mai multe categorii de nefericiți:
1. Resemnatul: este cel care după deznodământul trist se poartă în continuare ca și când nimic nu s-ar fi întamplat. Ce dacă a petrecut ore întregi pentru a ajunge în ipostaza de a-și dovedi lipsa de talent? Viața merge înainte, și oricum mai are el și alte talente de arătat.
2. Ambițiosul: este cel care nu renunță cu una cu două. El afirmă clar și răspicat că respingerea nu îl va face nicidecum să stea cuminte acasă. Se va prezenta și în următorul sezon, și în cel de după el, căci odată și odată tot îi va sesiza cineva mugurele de talent bine ascuns într-un cotlon al organismului său complex.
3. Răzbunatorul este de obicei o persoană foarte talentată în orgolii, care nu poate accepta un refuz și cu atât mai puțin un refuz exprimat cu zâmbetul pe buze. Pentru a-și echilibra simțurile el își va dezvălui în fața întregii țări latura impulsivă, aruncând înjurături și tentative de pumni înspre onoratul juriu.
4. Orgoliosul este acel candidat care după ce și-a vărsat cântecele pe scenă și după exprimarea refuzului de către juriu adoptă o atitudine prin care ne demonstrează că noi suntem prea mici ca să putem înțelege talentul ce se ascunde în el.
5. Raționalul e reprezentat de un om care se prezintă la preselecție cu scopul de a afla dacă are sau nu talent. El ajunge direct în fața unui juriu consacrat, fiind total nemulțumit de lipsa de experiență a vecinilor care îi aud trilurile prin pereți, sau a colegilor invidioși care îl îndeamnă să tacă. Pus în fața celor trei "nu"-uri acesta își justifică vocea printr-un guturai acut, dar se arată dornic de a învăța lucruri noi în domeniu.
6. Dramaticul e opusul orgoliosului. El ar trece peste orice mândrie, ar călca în picioare orice urmă de orgoliu numai pentru a primi niste "da"-uri, fie și numai două. Pentru el nu contează modalitatea în care a ajuns să treacă de acest prim hop, important e să rămână pe sticlă măcar două episoade.
7. Lingușitorul e reprezentat de candidatul care își alege o victimă din juriu, pe care o va înăbuși cu o aparentă admirație. Este o tehnică de vulnerabilizare a juriului, întrucat cel puțin victima ajunge într-o incapacitate de a lua decizii obiective.
8. Înteleptul e acela care după refuz ține foarte tare să le precizeze celor din juriu că el rămane fanul fidel al fiecăruia din ei, în ciuda răutății din sufletele lor. Mai presus de toate se află capacitatea lui de a înțelege gandirea mediocră a tuturor.
9. Iubărețul e cel care ajunge pe scenă cu scopul de a stabili un contact direct cu vedetele, astfel încât un refuz nu inseamna nimic. La final va fi bucuros să administreze câte o pupătură fiecarui membru al juriului, îndeplinindu-și în acest fel dorința arzătoare și scopul afișării pe micul ecran.
10. Petrecărețul, deși nu am bănui, are o experiență pasivă mai mare decât a celorlalți. El a înțeles că cel mai mult pe scenă contează atitudinea, că talentul în sine prea puțin valorează, că juriul caută de fapt pe cineva care să știe să întrețină atmosfera. Astfel candidatul pătrunde pe scenă într-o mare vervă, gata să-și arunce hainele peste mulțimea de admiratori din sală, să facă tumbe peste masa juriului și să impresioneze o țară întreagă. Cei trei  "nu" primiți nu vor fi niciodată într-un contrast mai mare decât în situația asta. Omul va pleca de pe scenă stins și le va povesti reporterilor cum pentru el nu contează ce răspuns a primit, întrucât singurul motiv pentru care a venit a fost să se simtă bine și să-i antreneze și pe ceilalți în această lume bucuroasă a lui.