De-a lungul timpului, oamenii mai deștepți decât noi au inventat diferite metode pentru a ne conecta unii cu alții, toate având ca numitor comun chatul. Am început timizi cu niște întrebări simpliste,dar care, spre stupoarea mea, încă sunt folosite. Astăzi m-am gândit să fac un top al celor mai deosebite frânturi de conversații facebook-iene, și al stăpânilor acestora.
Locul 10: Misticul: cu toata bunăvoința ta, nu reușești să înțelegi mesajul pe care acest individ dorește să-l transmită, și asta nu din cauza ideilor înșirate, ci a felului în care cratimele, virgulele și alte amănunte apar ori în plus, ori în minus.
Locul 9: Orgoliosul: este cel care te adaugă pe facebook, tu îl accepți pentru că nu ai nimic împotriva unei împrieteniri virtuale, iar la scurt timp face un anunț important pe perete: " Curățenie în lista de prieteni! Cine nu a conversat niciodată cu mine va fi șters!"
Locul 8: Hărțuitorul inofensiv: este cel care te abordează de câte ori te vede pe chat, observă lipsa ta de feedback, și cu toate astea, continuă, gândind ca în reclama de la Hochland: "Dacă mă salută data viitoare?"
Locul 7: Bărbatul profund: acesta te întreabă cum ar arăta partenerul ideal, sigur fiind că e singurul care te-a întrebat vreodată asta, și că te va îndrăgosti ireversibil de el, odată ce îți va demonstra profunzimea spirituală, mai ales că, punând întrebarea, aproape că își lipește pe frunte eticheta cu "perfect".
Locul 6: Tipul de la matrimoniale: găsești un mesaj în căsuță, de la o persoană pe care nu o ai în listă, formulat sub forma celor de la matrimoniale (omul a confundat ziarul cu facebook-ul). Individul din spate scrie așa: "Brunet 1.80m, corp atletic, ochi căprui, cu simțul umorului, sincer și tandru bla bla bla". E de-a dreptul jignitor să crezi că cineva o să creadă tot ce scrii tu acolo, și apoi, dacă a trebuit să recurgi la o astfel de reclamă pentru a-ți găsi o iubită, nu ne poți stârni decât milă, cu tot corpul tău atletic și cu toate celelalte calități de care dispui.
Locul 5: Pescarul: el trimite acel mesaj nepersonalizat, de genul: "Bună, ești căsătorită? Vrei să mergi cu mine la o cafea? Care e numărul tău de telefon? Care e id-ul tău de mess?" tuturor fetelor pe care le are în listă sau în afara ei. El e pescarul de iubite, care știe că nu va putea să obțină o parteneră altfel decât aruncând plasa în oceanul cu femei.
Locul 4 este ocupat de un funny-wannabe, frecvent întâlnit în zilele noastre. Omul face o glumă mediocră, care pe tine nu te amuză deloc. Observând lipsa emoticonului care moare de râs, tipul te acuză apoi de o lipsă totală a simțului umorului, căci ce poate fi mai amuzant decât ce spune el? Mai trist decât un om ne-amuzant nu poate fi decât un om ne-amuzant, dar care se crede amuzant, și care mai și afirmă că "adoră persoanele cu simțul umorului". Eu cred că simțul umorului ține și el cont de substrat, de niște experiențe de viață, de multe lucruri. Unii se amuză doar prin asocierea imbecilă de cuvinte, ca în jocul ăla din generală, intitulat "Nenea Nae face baie in copaie".
Locul 3: Admiratorul. Acesta afirmă așa: "Bună! Foarte frumoase pozele tale, mi-ar plăcea să ne cunoaștem!" Această introducere îmi pare aproape jignitoare. Din toate lucrurile pe care le postezi (melodii, gânduri, cărți, filme, educație), omul vede niște poze. Exact ca cei care cumpără o enciclopedie despre animale sau despre natură și se uită numai pe poze, fără să-i intereseze alte lucruri. Dacă ăsta a fost începutul unei conversații, poți fi sigur că există nenumărate alte persoane cu poze "drăguțe" care au fost abordate de același individ.
Locul 2: Glumețul. Cred că fiecare din noi s-a confruntat cu mega-întâlnita expresie: "Am glumit, măi!" Ea a fost de mult timp dezbrăcată de sensul propriu, și învelită în cuvintele nerostite "Ești un prost... nu te-ai prins că era doar o glumă!", folosite pe post de scut de apărare pentru cineva care anterior a vorbit aiuristic. Ai o conversație cu o persoană, la un moment dat ea îți așterne pe chat niște cuvinte al căror sens nu îl ințelegi...sau pe care le înțelegi separat, dar nu pricepi cum au aterizat ele în contextul vostru. Și dacă ar fi o glumă, nu înțelegi gluma. Timid și cu teama că virtual IQ-ul va scădea brusc în ochii interlocutorului, îl intrebi ce a vrut să spună. Pentru a se scuti de explicații pe care nu le poate oferi, pentru că nici el nu înțelege prea bine ce a vrut să spună, sau pur și simplu pentru că observă reticența ta, acesta afirmă: "Am glumit, măi!". De fapt nu e nici o glumă în spatele acestor cuvinte. Ele reprezintă un simplu fel de a încheia subiectul într-un mod în care fiecare interlocutor ar scăpa nepătat. Bine...cel care "nu înțelege gluma" e puțin pătat, dar asta o vede numai el.
Locul 1: Simțitul, care face o introducere în conversație de genul: "Bună, cf...deranjez?" Acest "deranjez" îmi provoacă o erupție maculo-eritematoasă pruriginoasă. Da, am alergie la el, și nici o Dexametazonă nu m-ar rezolva. În primul rând, felul impersonal în care e pusă întrebarea dă senzația că individul intră într-o sală de ședințe sau într-o bancă, în care i-ar fi cam jenă să pătrundă nepoftit, iar în al doilea rând, există o singură variantă de răspuns. Eu cred că acest "Deranjez?" e un fel de scuză, sau de modalitate de atenuare a pătrunderii bruște în conversație.
Locul 10: Misticul: cu toata bunăvoința ta, nu reușești să înțelegi mesajul pe care acest individ dorește să-l transmită, și asta nu din cauza ideilor înșirate, ci a felului în care cratimele, virgulele și alte amănunte apar ori în plus, ori în minus.
Locul 9: Orgoliosul: este cel care te adaugă pe facebook, tu îl accepți pentru că nu ai nimic împotriva unei împrieteniri virtuale, iar la scurt timp face un anunț important pe perete: " Curățenie în lista de prieteni! Cine nu a conversat niciodată cu mine va fi șters!"
Locul 8: Hărțuitorul inofensiv: este cel care te abordează de câte ori te vede pe chat, observă lipsa ta de feedback, și cu toate astea, continuă, gândind ca în reclama de la Hochland: "Dacă mă salută data viitoare?"
Locul 7: Bărbatul profund: acesta te întreabă cum ar arăta partenerul ideal, sigur fiind că e singurul care te-a întrebat vreodată asta, și că te va îndrăgosti ireversibil de el, odată ce îți va demonstra profunzimea spirituală, mai ales că, punând întrebarea, aproape că își lipește pe frunte eticheta cu "perfect".
Locul 6: Tipul de la matrimoniale: găsești un mesaj în căsuță, de la o persoană pe care nu o ai în listă, formulat sub forma celor de la matrimoniale (omul a confundat ziarul cu facebook-ul). Individul din spate scrie așa: "Brunet 1.80m, corp atletic, ochi căprui, cu simțul umorului, sincer și tandru bla bla bla". E de-a dreptul jignitor să crezi că cineva o să creadă tot ce scrii tu acolo, și apoi, dacă a trebuit să recurgi la o astfel de reclamă pentru a-ți găsi o iubită, nu ne poți stârni decât milă, cu tot corpul tău atletic și cu toate celelalte calități de care dispui.
Locul 5: Pescarul: el trimite acel mesaj nepersonalizat, de genul: "Bună, ești căsătorită? Vrei să mergi cu mine la o cafea? Care e numărul tău de telefon? Care e id-ul tău de mess?" tuturor fetelor pe care le are în listă sau în afara ei. El e pescarul de iubite, care știe că nu va putea să obțină o parteneră altfel decât aruncând plasa în oceanul cu femei.
Locul 4 este ocupat de un funny-wannabe, frecvent întâlnit în zilele noastre. Omul face o glumă mediocră, care pe tine nu te amuză deloc. Observând lipsa emoticonului care moare de râs, tipul te acuză apoi de o lipsă totală a simțului umorului, căci ce poate fi mai amuzant decât ce spune el? Mai trist decât un om ne-amuzant nu poate fi decât un om ne-amuzant, dar care se crede amuzant, și care mai și afirmă că "adoră persoanele cu simțul umorului". Eu cred că simțul umorului ține și el cont de substrat, de niște experiențe de viață, de multe lucruri. Unii se amuză doar prin asocierea imbecilă de cuvinte, ca în jocul ăla din generală, intitulat "Nenea Nae face baie in copaie".
Locul 3: Admiratorul. Acesta afirmă așa: "Bună! Foarte frumoase pozele tale, mi-ar plăcea să ne cunoaștem!" Această introducere îmi pare aproape jignitoare. Din toate lucrurile pe care le postezi (melodii, gânduri, cărți, filme, educație), omul vede niște poze. Exact ca cei care cumpără o enciclopedie despre animale sau despre natură și se uită numai pe poze, fără să-i intereseze alte lucruri. Dacă ăsta a fost începutul unei conversații, poți fi sigur că există nenumărate alte persoane cu poze "drăguțe" care au fost abordate de același individ.
Locul 2: Glumețul. Cred că fiecare din noi s-a confruntat cu mega-întâlnita expresie: "Am glumit, măi!" Ea a fost de mult timp dezbrăcată de sensul propriu, și învelită în cuvintele nerostite "Ești un prost... nu te-ai prins că era doar o glumă!", folosite pe post de scut de apărare pentru cineva care anterior a vorbit aiuristic. Ai o conversație cu o persoană, la un moment dat ea îți așterne pe chat niște cuvinte al căror sens nu îl ințelegi...sau pe care le înțelegi separat, dar nu pricepi cum au aterizat ele în contextul vostru. Și dacă ar fi o glumă, nu înțelegi gluma. Timid și cu teama că virtual IQ-ul va scădea brusc în ochii interlocutorului, îl intrebi ce a vrut să spună. Pentru a se scuti de explicații pe care nu le poate oferi, pentru că nici el nu înțelege prea bine ce a vrut să spună, sau pur și simplu pentru că observă reticența ta, acesta afirmă: "Am glumit, măi!". De fapt nu e nici o glumă în spatele acestor cuvinte. Ele reprezintă un simplu fel de a încheia subiectul într-un mod în care fiecare interlocutor ar scăpa nepătat. Bine...cel care "nu înțelege gluma" e puțin pătat, dar asta o vede numai el.
Locul 1: Simțitul, care face o introducere în conversație de genul: "Bună, cf...deranjez?" Acest "deranjez" îmi provoacă o erupție maculo-eritematoasă pruriginoasă. Da, am alergie la el, și nici o Dexametazonă nu m-ar rezolva. În primul rând, felul impersonal în care e pusă întrebarea dă senzația că individul intră într-o sală de ședințe sau într-o bancă, în care i-ar fi cam jenă să pătrundă nepoftit, iar în al doilea rând, există o singură variantă de răspuns. Eu cred că acest "Deranjez?" e un fel de scuză, sau de modalitate de atenuare a pătrunderii bruște în conversație.
Trimiteți un comentariu